printre sensuri fără sens,
Avem drept de-a pune-o puntepeste-al vieţii gol imens,
Ni se dă câte o cale,ni se-arată şi un drum
Şi puterea de-a alegede a spune: Nu acum!
Dintr-o simplă întâmplare
fumul se preschimbă-n foc
Care arde şi în ploaievreascurile cu noroc,
Doar cenuşa se adună,jaru-i tot nestăvilit
Aprinzând în miez de noaptefocul ce a ars mocnit.
Se vor fapte judecate
şi-nţelese după plac,
Că-s destule broaşte-n lumeca să umple orice lac,
Doar pârâul poartă-nsemnulharului Dumnezeiesc
Apelor ce nu-şi vor moarteaşi mereu se limpezesc.
Gheata şi de frig se sparge
unind malurile-n pod
Şi când nu-i luată-n seamăprinde apa în năvod,
Mai scufundă roata-n tină,aruncând oiştea în gard
Ca să poată să înclineal victoriei stindard.
Printre forme fără formă
sensu-i bine definit,
Chiar şi-n sensul giratoriuştii de unde ai pornit,
Poleiala dă motivede-a nu şti ca plinu-i gol,
Numai viaţa este viaţacu-n actor si-un singur rol.